Terapeutul potrivit, pe baza unui test scurt.
Nu trebuie să te descurci singur printre zeci de profiluri. Pe baza răspunsurilor tale, îți recomandăm terapeuții potriviți.
Sănătatea mintală a românilor în comparație cu Europa Centrală și de Est
Studiul realizat de Ipsos pentru Hedepy în șase țări din Europa Centrală și de Est (România, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria și Lituania) analizează dificultățile care afectează starea de bine, atitudinea față de terapie, barierele în accesarea sprijinului de specialitate și utilizarea inteligenței artificiale pentru sprijin emoțional.
Cele mai frecvente: stresul (44%) și grijile financiare (42%). Generațiile tinere sunt cele mai afectate: 84% dintre Millennials și 81% din Generația Z.
Ce înseamnă asta?Dificultățile care afectează starea de bine nu sunt doar o excepție, ci o realitate pentru majoritatea românilor.
În rândul Generației Z, procentul ajunge la 69%.
Ce înseamnă asta?Românii simt nevoia să vorbească despre ce simt. AI-ul poate fi un sprijin, dar nu înlocuiește relația cu un psihoterapeut.
În celelalte țări din regiune, procentul este de 22–29%. Alți 31% nu au fost niciodată la terapie, dar ar fi interesați să o încerce.
Principala barieră este costul, menționat de 41% dintre români. Dintre cei care ar vrea să încerce terapia, mai mult de jumătate (51%) spun că banii îi opresc.
Ce înseamnă asta?Românii sunt cei mai deschiși din regiune față de terapie. Nu dorința le lipsește, ci accesul.
78% dintre români declară că, în ultimele 12 luni, s-au confruntat cu probleme suficient de puternice încât să le afecteze viața de zi cu zi, inclusiv munca, somnul, relațiile sau capacitatea de a se bucura de lucrurile obișnuite. 17% spun că s-au simțit astfel în cea mai mare parte a timpului.
Generațiile tinere sunt cele mai afectate: 84% dintre Millennials (31–46 de ani) și 81% din Generația Z (18–30 de ani).

Stresul este cea mai frecventă problemă, menționată de 44% dintre români, urmată foarte aproape de grijile financiare (42%). Urmează tristețea (25%), presiunea de la locul de muncă (25%) și anxietatea (23%).
Incertitudinea politică și economică este menționată de 29% dintre respondenți, iar în rândul celor de 61–70 de ani procentul ajunge la 41%. În comparația regională, România înregistrează cel mai ridicat nivel al preocupărilor legate de incertitudinea politică sau economică dintre cele șase țări analizate.
Și rolul de părinte este o sursă de presiune mai frecventă în România decât în restul regiunii: 22%, față de 8–16% în celelalte țări. În rândul Millennials, care gestionează simultan responsabilități familiale, profesionale și financiare, procentul ajunge la 31%.
Dificultățile sunt larg răspândite. Însă cât de des ajung românii să vorbească despre ele?
Studiul indică o diferență între nevoia de a vorbi despre probleme și capacitatea de a face efectiv acest lucru. 72% dintre români au trecut în ultimul an prin cel puțin o situație în care și-ar fi dorit să vorbească despre emoțiile sau problemele lor, dar nu au făcut-o.
Cele mai frecvente bariere sunt dificultatea de a pune sentimentele în cuvinte și lipsa unei persoane cu care să poată vorbi, ambele menționate de 23% dintre respondenți. Teama de reacția celorlalți este indicată de 18%, teama de a deveni o povară pentru ceilalți de 16%, iar rușinea de 14%.
Dificultatea de a exprima ceea ce simt este mai frecventă în rândul românilor decât media regională: 23%, față de 18%. Ea apare mai des în rândul femeilor (28%, față de 18% în cazul bărbaților) și al persoanelor sub 47 de ani (26% atât în Generația Z, cât și în rândul Millennials).
Când emoțiile sunt greu de pus în cuvinte, sprijinul unui specialist poate face diferența. Iar românii sunt cei mai deschiși din regiune către terapie.
Studiul relevă un contrast important: România are cea mai redusă pondere a persoanelor care resping terapia dintre cele șase țări analizate, dar și una dintre cele mai mici ponderi ale celor care au experiență efectivă cu aceasta. Doar 13% dintre români spun că nu ar lua niciodată în considerare terapia, față de 18–25% în celelalte țări.
Potențialul este considerabil: 31% nu au fost niciodată la terapie, dar ar fi interesați să o încerce, cel mai ridicat procent din regiune (pe locul doi se află Polonia, cu 19%). Alți 30% ar fi deschiși dacă ar avea nevoie, iar 10% s-au gândit deja la terapie, dar nu au mers.
În același timp, numai 18% dintre români merg sau au mers în trecut la terapie (4% în prezent), față de 22–29% în celelalte țări. Interesul de a încerca terapia este cel mai ridicat în rândul Millennials (37%) și al Generației Z (34%).
24% dintre bărbați s-ar simți jenați dacă ar afla cineva că merg la psihoterapie, față de 14% dintre femei. De asemenea, bărbații au fost și mai rar la terapie: 15%, față de 20% în cazul femeilor.
Nu e ceva specific României. În toate țările din regiune, bărbații s-ar simți mai jenați decât femeile. Doar în Slovacia diferența e aproape inexistentă.
Deschiderea există. Ce îi împiedică, totuși, pe români să facă primul pas spre terapie?
Costul este menționat de 41% dintre respondenți, cu mult înaintea celorlalte motive; în rândul Millennials, procentul ajunge la 50%. Urmează percepția că problemele personale nu sunt suficient de serioase (22%), lipsa timpului (21%), rușinea sau teama de judecată (14%) și dificultatea de a găsi un terapeut bun (13%).
Percepția că problemele „nu sunt suficient de serioase” este mai frecventă în rândul persoanelor în vârstă: 36% dintre cei de 61–70 de ani.

„Românii știu că terapia poate ajuta. Provocarea e să transformăm această deschidere în acces. Când doar 13% resping terapia, dar numai 18% au ajuns efectiv la ea, vedem o distanță clară între intenție și comportament. Iar faptul că banii sunt principala barieră ne arată unde începe, de fapt, conversația despre accesul la sănătate mintală.”
31% dintre români nu au fost niciodată la terapie, dar ar fi interesați să o încerce. Acest grup nu trebuie convins de utilitatea terapiei, însă se confruntă mai des cu obstacole decât restul populației. Bariera financiară devine și mai pronunțată: 51% indică banii drept unul dintre principalele obstacole.
indică banii drept obstacol.
media națională: 41%menționează lipsa timpului.
media națională: 21%menționează rușinea sau teama de judecată.
media națională: 14%nu știu cum să găsească un terapeut potrivit.
media națională: 13%Respondenți care nu au fost niciodată la terapie, dar ar fi interesați să o încerce (N = 307). Ipsos pentru Hedepy, septembrie 2026.
47% dintre români cred că e greu să găsești un terapeut potrivit. E cel mai mic procent din regiune: în celelalte țări, între 59% și 65% spun același lucru. 27% cred că e ușor, iar un sfert (25%) nu știu, pentru că n-au căutat niciodată.
Cei care au trecut deja prin terapie văd însă lucrurile altfel: 57% dintre ei spun că e greu. Procesul presupune înțelegerea diferenței dintre psiholog, psihoterapeut și psihiatru, apoi identificarea unui specialist certificat și verificat, toate înainte de prima ședință.
Știm că poate fi greu să găsești un terapeut care să te înțeleagă. Încearcă testul nostru gratuit de compatibilitate: pe baza răspunsurilor tale îți recomandăm terapeuți a căror abordare se potrivește cu ce vrei să lucrezi.
Începe testul →După prima ședință decizi tu dacă continui cu același terapeut sau îi dai o șansă altuia. Simplu și fără stres.
În paralel, mulți români apelează deja la inteligența artificială pentru a vorbi despre ceea ce simt.
46% dintre români au folosit cel puțin o dată un instrument de inteligență artificială, precum ChatGPT, Claude sau Gemini, pentru sprijin emoțional, sfaturi legate de sănătatea mintală sau pentru a discuta probleme personale. România se află printre țările cu cea mai mare utilizare a AI în acest scop, iar 25% dintre români o fac în mod regulat, mai mult decât în oricare altă țară analizată.
În rândul Generației Z, fenomenul este și mai pronunțat: 69% dintre tinerii cu vârste între 18 și 30 de ani au apelat deja la AI pentru astfel de conversații, iar 42% o fac regulat. Femeile folosesc AI în acest scop mai des decât bărbații (50%, față de 42%).
Dintre cei care ar fi interesați să încerce terapia, dar nu au ajuns încă la ea, 55% au discutat deja cu un instrument AI.

„Faptul că atât de mulți români ajung să vorbească despre problemele lor cu un instrument AI spune, înainte de toate, ceva despre nevoia de a fi ascultați. Vedem deja că tehnologia își găsește un loc în modul în care oamenii caută sprijin și vorbesc despre ceea ce simt, iar AI poate avea un rol valoros atunci când este folosit responsabil și complementar terapiei. Procesul terapeutic presupune o relație umană, context și responsabilitate profesională, pe care tehnologia nu le poate înlocui. Tocmai de aceea, credem că rolul AI în sănătatea mintală ar trebui să fie acela de a susține procesul terapeutic, nu de a se substitui acestuia.”
Hedepy are o soluție pentru multe dintre obstacolele care îi opresc pe oameni să ceară ajutorul unui specialist.
Nu trebuie să te descurci singur printre zeci de profiluri. Pe baza răspunsurilor tale, îți recomandăm terapeuții potriviți.
După prima ședință decizi tu dacă continui sau îi dai o șansă altui terapeut. Simplu și fără stres.
Tu alegi ora și dacă vrei online sau față în față.
Cum funcționează? →Cum citezi: Sursa: cercetare Ipsos pentru Hedepy, septembrie 2026.
Platforma de terapie online și offline, Hedepy, s-a lansat în Cehia în 2020 și în doar 3 ani s-a extins în alte 8 țări, activând în prezent în Slovacia, Ucraina, Polonia, Ungaria, România, Lituania, Slovenia și Grecia, fiind disponibilă în 10 limbi. Hedepy colaborează în prezent cu peste 1.000 de psihoterapeuți și psihologi certificați în Europa, prin intermediul cărora facilitează sute de sesiuni zilnic.
Compania a finalizat la sfârșitul anului 2023 cea mai mare investiție de până acum, 3,9 milioane de euro, atât prin intermediul investitorilor străini existenți, cât și al celor noi.
Pentru mai multe informații, accesați www.hedepy.ro
elena.filip@efwords.roStudiul Mental Health Report for Hedepy, Central & Eastern Europe 2026 a fost realizat de Ipsos pentru Hedepy în perioada 1–7 septembrie 2026, în șase țări din Europa Centrală și de Est: România, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria și Lituania. Cercetarea a fost realizată prin interviuri online autoadministrate (CAWI) și a inclus 5.038 de respondenți cu vârste între 18 și 70 de ani, dintre care 1.001 din România. Eșantioanele sunt reprezentative pentru gen, vârstă și regiune.
România N = 1001 · Cehia N = 1006 · Polonia N = 1008 · Ungaria N = 1010 · Slovacia N = 506 · Lituania N = 507. În total 5.038 de respondenți.
Generații: Generația Z (18–30 de ani) · Millennials (31–46) · Generația X (47–60) · Baby Boomers (61–70).
Marja maximă de eroare: ±3,1 puncte procentuale pentru eșantioanele de aproximativ 1000 de persoane, ±4,4 puncte procentuale pentru Slovacia și Lituania. La grupurile mai mici este mai mare (de exemplu, cei care ar vrea să încerce terapia, N = 307: aproximativ ±5,6 puncte procentuale).